Cafeaua poate îmbunătăți performanțele cognitive și starea de spirit chiar și fără efectul stimulant al cofeinei, arată un studiu recent, care a comparat cafeaua obișnuită cu cea decofeinizată.
Cercetătorii de la University College Cork (Irlanda) au monitorizat 31 de consumatori de cafea (3 – 5 cești zilnic) și 31 de persoane care nu obișnuiau să bea cafea.
Citeste si:
La început, cele două grupuri nu prezentau diferențe în ceea ce privește indicele de masă corporală, tensiunea arterială, stresul, anxietatea, depresia, somnul sau activitatea fizică. Totuși, băutorii de cafea aveau modificări ale unor markeri imunitari și diferențe în microbiomul intestinal.
Pentru a înțelege rolul cofeinei, aceștia au renunțat la cafea timp de două săptămâni, apoi au reluat consumul: 16 au primit cafea cu cofeină, iar 15 decofeinizată, fără să știe ce tip beau.
După trei săptămâni, toți participanții au prezentat modificări ale microbiomului asociate cafelei, indiferent de conținutul de cofeină. „Ambele tipuri au redus stresul, depresia, impulsivitatea și inflamația și au îmbunătățit starea de spirit și performanța cognitivă”, notează autorii studiului, conform Science Alert.
Cu toate acestea, doar cafeaua cu cofeină a fost asociată cu reducerea anxietății și a tensiunii arteriale, precum și cu o atenție mai bună și o capacitate crescută de gestionare a stresului. În schimb, cafeaua decofeinizată a fost legată de un somn mai bun, o activitate fizică mai ridicată și o memorie îmbunătățită.
Rezultatele sugerează că deși cofeina are efecte specifice, și cafeaua fără cofeină influențează conexiunea dintre intestin și creier.
„Cafeaua este mai mult decât cofeină, este un factor alimentar complex care interacționează cu microbiomul intestinal, metabolismul și starea emoțională”, explică microbiologul John Cryan.
Cercetările asupra microbiomului intestinal și a relației sale cu creierul sunt încă în curs, iar mecanismele exacte prin care cafeaua acționează rămân neclare. Totuși, rezultatele li se adaugă dovezilor că această băutură poate contribui la reducerea stresului, îmbunătățirea dispoziției și, posibil, la ameliorarea simptomelor depresive, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Communications.
