Romania este o tara bogata in traditii, dar din pacate nu prea am stiut cum sa le pastram si sa le transmitem din generatie in generatie. Amintiti-va ce farmec aveau sarbatorile de iarna cand eram copii si cum sunt acum. Societatea si era vitezei au transformat orice sarbatoare in ceva comercial.
Astazi, cu o zi inaintea Ajunului, va propunem sa ne amintim doar o mica parte din traditiile romanesti din preajma sarbatorilor de iarna din fiecare regiune a Romaniei.
Citeste si:
Transilvania
In Bistrita-Nasaud inca se pastreaza traditia „belciugarii”. In Ajunul Craciunului, tinerii se costumeaza in diferite personaje – capra, soldat, urs, mire, mireasa, doctor sau jandarm – si joaca o sceneta in fiecare casa pe care o viziteaza. Se crede ca gospodariile in care au fost belciugarii vor fi bogate in anul care urmeaza.
In Ajunul Craciunului, colindatorii incep sa umble intr-o ordine specifica: mai intai cei mici, apoi scolarii si flacaii. Daca cei mici primesc nuci si colaci, cei mari aduna de la fiecare familie vin intr-un butoi sau alte daruri, mai ales de la casele unde exista fete de maritat.
In satele din zona Tarnave, inca se mai pastreaza „butea feciorilor”. Flacaii se strang in cete, pentru a aduna, inca din zilele de post, vin pentru petrecerea din saptamana de dupa Craciun. Ceata de colindatori este foarte bine organizata fiind compusa dintr-un ghirau, ajutor de ghirau, jude, pargau mare, pargau mic.
La Salistea, in judetul Sibiu, exista o traditie cu o vechime de peste 100 de ani. In seara de Ajun, cetele de tineri in costume populare colinda gospodariile din sat. Colinda incepe cu preotul si primarul, după care ceata de feciori merge din casă in casă, pana dimineata, cand incheie cu rudele membrilor grupului.
Gospodinele incep sa faca pregatirile pentru sarbatori inca din postul Crăciunului, iar barbatii se asigura ca pana la Craciun au terminat lucrarile agricole. In unele sate, se organizeaza sezatori, unde femeile tes haine de sarbatoare si alte obiecte decorative cu motive traditionale.
Moldova
O traditie care inca se mai pastreaza este cea a colaceilor. In Ajunul Craciunului, femeile coc aluat sub forma unui opt incomplet, care este apoi agatat pe perete, langa icoane, pana la echinoctiul de primavara. Cand barbatul iese la arat, rupe colacelul in trei: o bucata o pune sub brazda, una o da animalelor si ultima o mananca el.
Femeile din gospodariile moldovenesti pregatesc 12 feluri de mancare amintind de Cina cea de Taina si cei 12 apostoli. De pe masa nu trebuie sa lipseasca colacul rotund care simbolizeaza coroana lui Isus. Casele sunt ornate cu busuioc, bumbisor si maghiran pentru a avea noroc in in noul an.
Muntenia
Colindatul in cete este unul dintre obiceiurile de Craciun des intalnite in Muntenia. In unele sate, cetele de fete tinere colinda flacaii neinsurati, iar in altele este invers. Prima zi de Craciun se petrece alaturi de familie in jurul mesei incarcate si al bradului. Gospodinele pregatesc apa norocului prin amestecarea unei infuzii de plante (muscata, levantica si menta) cu agheasma. Femeile stropesc fiecare camera din casa timp de 7 zile.
Bucovina
Ajunul Craciunului in Bucovina este marcat de un al obicei. Capul familiei aduce in casa surcele pe care le imparte membrilor familiei. Conform traditiei, acest obicei aduce sanatate si belsug. Gospodinele agata, inainte de Craciun, fire de busuoic, levantica sau menta pentru noroc, dar si pentru a parfuma incaperile.
Colindul este nelipsit din Bucovina. De Ajung, copiii se imbraca in costum traditional si pleaca din casa in casa, in cete. In unele sate, se joaca Viflaimul, unde tinerii pun in scena povestea Nasterii Domnului. Colinda continua si in ziua de Craciun cu tinerii casatoriti si persoanele varstnice, care isi viziteaza rudele si prietenii pentru a le ura de bine.
În ziua de Crăciun, colinda continuă cu tinerii căsătoriți și persoanele vârstnice, care își vizitează rudele și prietenii, pentru a le ura de bine.
Oltenia
Locuitorii de pe Valea Jiului au pastrat un obicei vechi de pe vremea dacilor, numit Pitaraii. Concret, barbatii pornesc la colindat purtand prajini impodobite cu naframe, coronite cu flori si clopotei. Obiceiul simbolizeaza sacrificiul adus divinitatii pentru rodnicia holdelor si a pomilor.
Conform traditiei, colindatorii trebuie sa fie condusi de un vataj, care are rolul de a intra primul in gospodaria omului, unde va scormoni in foc. Vataful primeste o coaja de dovleac numita cotovaica plina cu seminte de in, canepa, porumb, grau si dovleac. Acesta le arunca in colturile gospodariei pentru ca anul urmator sa fie bogat si roditor.
Banat
Colindatorii de pe Valea Almajului au la ei un bat din lemn de alun cu care lovesc podelele caselor pe care le viziteaza pentru a alunga duhurile rele. Tot aici, in Ajunul Craciunului, focul din casa nu este stins deloc deoarece se crede ca anul viitor va fi unul luminos si bogat. Banatenii impodobesc bradul cu dulciuri, iar sub el aseaza un colac, un carnat si o sticla de rachiu, care sunt considerate a fi cadouri pentru Mos Craciun.
Dobrogea
Doborgenii din comuna Luncavita merg la colindat Mosoii. Acestia poarta un cojoc lung din blana de vulpe sau iepure, masti colorate si coarne de berbec. Sunt decorati cu flori si margele multicolore. Mastile sunt simbolul spiritelor stramosesti care alunga raul si vestesc un an plin de belsug.
Daca in unele zone se merge cu Capra, in Doborgea se merge cu Strutul. Costumatia este confectionata din lana groasa de care sunt prinse legaturi din sutf. Ceata de colindatori era foarte bine organizata avand un cap, un ajutor, un contabil, un tuicar, un pisic si o iapa.
