Pe 23 septembrie 2025, presa de stat rusă a difuzat acuzațiile Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), conform cărora NATO ar pregăti o „ocupație militară” a Republicii Moldova pentru a sprijini politici anti-ruse. Conform Moscovei, după alegerile parlamentare din 28 septembrie, ar putea urma provocări organizate care să ofere un pretext pentru desfășurarea de trupe europene.
Aceste afirmații vin într-un moment în care campaniile de dezinformare ale Kremlinului s-au intensificat, având drept țintă directă Moldova și alegerile sale. Scopul este de a crea neîncredere și confuzie, atât în rândul cetățenilor, cât și pe scena internațională.
Citeste si:
Ce spune Rusia: scenarii alarmiste și acuzații de fraudă
Potrivit SVR, unități NATO s-ar concentra deja în România, în apropierea graniței cu Moldova, iar în regiunea Odesa ar fi planificată o operațiune de debarcare pentru a intimida Transnistria. Moscova a mers până la a susține că trupe franceze și britanice ar fi ajuns în Odesa.
Totodată, Kremlinul vehiculează narațiunea clasică despre „fraudarea alegerilor”, pretinzând că Bruxelles și Chișinăul ar pregăti împreună falsificarea votului, ceea ce ar genera revolte interne. În această logică, președinta Maia Sandu ar putea „solicita” intervenția militară străină, un scenariu despre care Rusia afirmă că ar fi fost deja exersat în cadrul unor manevre NATO în România.
Nu întâmplător, aceste afirmații sunt legate de calendarul electoral: pe lângă alegerile parlamentare moldovenești, la 30 noiembrie 2025 sunt programate și alegerile pentru Sovietul Suprem din Transnistria — un moment pe care Moscova îl folosește pentru a specula ideea de destabilizare.
Replica Chișinăului și a Uniunii Europene
Autoritățile moldovene au respins categoric acuzațiile rusești, catalogându-le drept „tentative de destabilizare” și au subliniat că scrutinul parlamentar se va desfășura liber și transparent, fără implicare militară externă. Mesajul guvernului a fost clar: cetățenii trebuie să se bazeze pe informații oficiale, nu pe campanii orchestrate de la Moscova.
Uniunea Europeană a mers și mai departe, denunțând acuzațiile ca parte a unei campanii coordonate de dezinformare, menite să submineze legitimitatea alegerilor din Moldova și să inducă frică populației. Bruxelles-ul a reafirmat susținerea pentru dreptul suveran al Moldovei de a-și decide viitorul fără ingerințe externe.
Context mai larg: un model recurent al războiului hibrid rusesc
Specialiștii atrag atenția că aceste narațiuni se înscriu într-o strategie bine-cunoscută a Kremlinului: folosirea poveștilor fabricate despre „ocuparea de către NATO” pentru a destabiliza vecinii. Același tipar a fost aplicat și împotriva Ucrainei, unde Moscova a alimentat neîncrederea și haosul pentru a bloca procesele democratice.
Scopul nu este de a contracara o amenințare militară reală, ci de a eroda autonomia politică a statelor din vecinătatea Rusiei. Ucraina a avertizat în repetate rânduri că astfel de campanii fac parte dintr-o strategie pe termen lung de influență malignă în regiune.
Implicații pentru securitatea regională
Prin aceste narațiuni, Kremlinul își arată frica reală: alegerea liberă a populațiilor vecine. Moscova încearcă să distrugă încrederea în democrație și să proiecteze imaginea unui Occident agresiv. În schimb, Moldova și Ucraina insistă asupra nevoii unui răspuns comun la aceste amenințări hibride, avertizând că ele pun în pericol stabilitatea întregii regiuni.
Alegerile parlamentare din Moldova nu mai sunt doar o chestiune națională. Ele se desfășoară sub presiunea unei campanii informaționale externe care are efecte directe și asupra securității europene. Din acest motiv, atât statele UE, cât și partenerii regionali vor trebui să rămână vigilenți și solidari în apărarea instituțiilor democratice.
