Un studiu recent a relevat că peștii resimt o agonie dureroasă, care poate dura minute întregi, în timp ce sunt pescuiți în scopuri comerciale.
Conform cercetării, în unele situații, peștii pot suferi până la 22 de minute după ce sunt scoși din apă și expuși la aer, o practică obișnuită de sacrificare cunoscută sub denumirea de asfixiere în aer. Păstrăvul curcubeu, una dintre cele mai populare specii de pește consumat, a fost focalizat în acest studiu.
Specialiștii au utilizat un instrument inovator numit Welfare Footprint Framework (WFF), dezvoltat de Center for Welfare Metrics, pentru a evalua durerea animalelor în funcție de intensitate și durată. Conform lui IFL Science, dr. Wladimir Alonso, creatorul acestei metode, a explicat: “WFF oferă o modalitate clară și transparentă de măsurare a stării de bine sau a suferinței animalelor, furnizând un instrument de comparație între specii și tehnici.”
Conform cercetării, un păstrăv supus asfixierii în aer resimte în medie 10 minute de durere intensă. Durata suferinței poate varia între 2 și 22 de minute în funcție de factori precum temperatura apei sau dimensiunea peștelui. Prin urmare, în cazul practic, se estimează că fiecare kilogram de pește sacrificat implică 24 de minute de durere.
Anual, aproximativ 2,2 trilioane de pești sălbatici și 171 de miliarde de pești de crescătorie sunt sacrificați pentru consumul uman. Aceasta înseamnă că aproximativ 70.000 de pești sunt uciși în fiecare secundă, doar din speciile sălbatice.
Dr. Wladimir Alonso afirmă: “Peștii nu pot emite sunete de durere, dar pot suferi. Acum avem mijloace de a măsura această suferință. Nu putem pretinde ignoranța.”
Studiul aduce în atenție o realitate dureroasă, dar necesară: suferința peștilor este o realitate cuantificabilă. Dacă dorim o lume mai etică și sustenabilă, bunăstarea animalelor trebuie să fie un element esențial al deciziilor noastre.