Unitatea 2 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă urma să intre joi, 13 august 2026, de la ora 7:00, într-o procedură controlată de oprire, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Oprirea a fost anunțată de directorul CNE Cernavodă, care a spus că nivelul apei și prognoza hidrologică nu mai permit funcționarea în condiții normale de producere a energiei.
Potrivit estimării conducerii centralei, bazate pe prognoza disponibilă la 12 august, reactorul nu era așteptat să poată fi repornit în următoarele 10 zile. Oprirea unei singure unități înseamnă scoaterea din sistem a unei capacități de aproximativ 700 MW, nu 1400 MW, cât reprezintă aproximativ puterea cumulată a celor două unități de la Cernavodă.
Manevrele de oprire, programate de la ora 7:00
Informația a fost relatată miercuri, 12 august 2026, la ora 22:19. Directorul CNE Cernavodă a descris măsura drept o oprire „voluntară” și „asumată”, necesară pentru respectarea instrucțiunilor de exploatare ale centralei.
„Prognoza Dunării și nivelul la care ajungem, conform cu instrucțiunile noastre de exploatare, nu ne mai permit să funcționăm în condiții normale de producere a energiei electrice”, a transmis directorul centralei, potrivit declarațiilor prezentate de fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan.
Acesta a indicat că prognoza pentru următoarele 10 zile era negativă, astfel că repornirea Unității 2 nu era anticipată în acest interval. Este o estimare raportată la situația hidrologică și la prognoza disponibile la momentul declarației, nu un termen garantat de reluare a producției.
De ce contează nivelul Dunării pentru centrală
Apa Dunării este utilizată pentru răcirea circuitelor tehnologice ale CNE Cernavodă. Documentația de mediu a centralei precizează că apa fluviului nu intră în contact cu circuitul primar nuclear, o distincție importantă în contextul interpretărilor alarmiste privind funcționarea reactorului.
Pentru evitarea unor restricții de producție la niveluri scăzute ale apei, directorul CNE a indicat necesitatea unei investiții hidrotehnice de tipul celei de la Bala. O astfel de lucrare ar fi, în viziunea conducerii centralei, soluția structurală pentru funcționarea pe termen lung fără afectarea producției din cauza nivelului Dunării.
Ce capacitate este scoasă efectiv din sistem
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, conform datelor publicate de Nuclearelectrica. Prin urmare, oprirea anunțată pentru Unitatea 2 se referă la circa 700 MW de capacitate, nu la aproximativ 1400 MW.
Cifra de 1400 MW corespunde aproximativ puterii cumulate a ambelor reactoare. De asemenea, contribuția de circa 20% la consumul național este atribuită de companie celor două unități împreună și nu poate fi aplicată automat exclusiv Unității 2.
Informațiile prezentate nu stabilesc că Unitatea 1 ar fi fost oprită. În consecință, efectul concret anunțat poate fi formulat astfel: Unitatea 2 nu ar mai livra energie în sistem pe durata opririi.
Unitatea 2 fusese resincronizată la Sistemul Energetic Național la 30 mai 2026, după o oprire provocată de o defecțiune la un izolator al transformatorului de evacuare a puterii, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica.
Avertismentul politic lansat de Bogdan Ivan
Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a caracterizat situația drept „o criză care începe mâine dimineață” și a susținut că oprirea Unității 2 va afecta Sistemul Energetic Național. El a avertizat că populația și companiile ar putea resimți consecințe în prețuri, costuri și facturi.
Aceste posibile efecte reprezintă însă un avertisment politic, nu un impact cuantificat sau deja demonstrat asupra facturilor. Ivan a cerut autorităților să solicite urgent sprijin european și să pună în funcțiune toate capacitățile energetice disponibile.
Fostul ministru a atribuit situația lipsei de pregătire a „guvernului demis”, acuzație formulată în plan politic și care nu reprezintă o concluzie tehnică independentă.






