O singură casă unifamilială de cel mult 150 mp, în mediul rural, ar fi putut fi construită printr-o procedură de notificare, nu prin autorizația clasică, potrivit proiectului Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC). Prevederea nu reprezintă însă o regulă generală deja aplicabilă proprietarilor. Proiectul a fost adoptat de Senat la 12 iunie 2023 și transmis Camerei Deputaților, iar la 12 august 2026 regimul general al autorizării rămâne cel stabilit de Legea nr. 50/1991.
În forma proiectului, procedura era propusă pentru mediul rural, în intravilan, cu respectarea regulamentului de urbanism. Ea nu se aplica zonelor protejate sau zonelor de protecție ale monumentelor istorice. Notificarea nu însemna construire fără reguli: locuința trebuia să fie de tip parter, fără subsol, să respecte limita de 150 mp și să fie realizată pe baza unui proiect-tip.
Citeste si:
Ce statut are proiectul CATUC
CATUC este un proiect legislativ distinct de modificările punctuale aduse ulterior legislației din urbanism și construcții. Documentul a fost adoptat de Senat în 2023, iar forma transmisă poate fi consultată în documentele Parlamentului României.
La 12 august 2026, proprietarii nu pot trata procedura propusă drept un drept automat de a construi o casă prin simplă notificare. Legea nr. 50/1991 rămâne actul de bază pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții. Construirea, modificarea, extinderea și repararea se fac, ca regulă, cu autorizație, în afara excepțiilor prevăzute expres de lege.
Ce lucrări ar fi intrat în procedura de notificare
Forma de proiect citată prevedea notificarea prealabilă pentru anumite construcții și intervenții, cu documentație tehnică simplificată. Pe lângă locuința unifamilială din mediul rural, erau avute în vedere anumite anexe gospodărești și lucrări la clădiri deja existente.
Printre intervențiile enumerate în proiect se aflau:
- înlocuirea acoperișului, inclusiv cu o reconfigurare sau o înălțare în limitele prevăzute de text;
- amenajarea unei mansarde în podul existent;
- renovarea sau extinderea bucătăriei și a băii;
- închiderea unitară a logiilor și balcoanelor la locuințele colective;
- reabilitarea termică a fațadelor și acoperișurilor, fără afectarea structurii de rezistență;
- modificarea compartimentării interioare, dacă nu era afectată structura de rezistență;
- schimbarea destinației unui spațiu, fără lucrări de construire sau demolare.
Proiectul includea și situații în care anumite intervenții minore ar fi putut fi făcute fără autorizație, numai în condițiile expres stabilite de text. Printre exemple se numărau reparații la garduri, acoperișuri și terase cu păstrarea formei și materialelor, înlocuirea tâmplăriei fără modificarea dimensiunilor golurilor, instalarea unor centrale, aparate de aer condiționat și contoare, precum și montarea unor panouri fotovoltaice sau solare, cu înștiințarea prealabilă a primăriei.
Condițiile propuse pentru casa de maximum 150 mp
- construcția urma să fie o singură locuință unifamilială;
- casa trebuia să fie realizată numai la parter;
- subsolul nu era permis;
- suprafața maximă menționată în proiect era de 150 mp;
- construcția trebuia să urmeze un proiect-tip pus la dispoziție de autorități centrale sau județene ori elaborat de specialiști autorizați și avizat potrivit proiectului;
- trebuia respectat regulamentul de urbanism aplicabil în localitate.
Aceste condiții arată că notificarea proiectată nu ar fi eliminat proiectarea tehnică, regulile urbanistice sau răspunderea pentru execuție.
Cum ar fi funcționat notificarea
Potrivit procedurii propuse în CATUC, beneficiarul ar fi transmis notificarea la autoritatea locală competentă. Dosarul trebuia însoțit de un proiect ori de o documentație tehnică simplificată, realizată de specialiști autorizați, precum arhitecți sau ingineri.
- Autoritatea locală ar fi analizat notificarea în 15 zile lucrătoare.
- În acest interval, primăria putea să solicite clarificări sau documente suplimentare ori să indice că este necesară obținerea unei autorizații de construire.
- În condițiile textului proiectat, lipsa unei reacții în termen putea conduce la aprobare tacită.
- Lucrările ar fi putut începe numai după împlinirea unui nou termen de 15 zile lucrătoare.
- Durata prevăzută pentru realizarea lucrărilor notificate era de 3 ani.
Termenele de mai sus aparțin proiectului CATUC și nu trebuie confundate cu o procedură generală aflată în vigoare.
Răspunderea nu ar fi trecut la primărie
Chiar și în scenariul procedurii simplificate, beneficiarul și specialiștii implicați în proiectare și execuție ar fi rămas responsabili pentru legalitatea și calitatea lucrărilor. Notificarea nu ar fi transferat automat răspunderea tehnică sau juridică către autoritatea locală.
Regimul este cu atât mai strict în cazul monumentelor istorice și al zonelor lor de protecție. Legea nr. 50/1991 menține lucrările la monumente și în aceste zone sub regim de autorizare, astfel că ele nu pot fi tratate ca simple lucrări notificate.
