Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) judecă dosarul C-250/25, Like Company/Google Ireland, o cauză care poate clarifica limitele folosirii conținutului de presă de către chatboții bazați pe modele lingvistice mari. Litigiul pornește de la un răspuns generat de Google Gemini, denumit Bard în documentele aferente perioadei relevante, la cererea de rezumare a unui articol publicat de un editor maghiar.
Potrivit evidenței oficiale, cauza era încă nesoluționată la 29 august 2026. Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată la CJUE la 3 aprilie 2025, iar o audiere în Marea Cameră a avut loc la 10 martie 2026. Întrebarea centrală este dacă afișarea de către un chatbot a unui text parțial identic cu un articol de presă poate reprezenta comunicare către public, reproducere ori o utilizare relevantă în materia dreptului de autor.
Citeste si:
De la un articol despre Kozsó la un caz european
Reclamanta este Like Company, companie maghiară care editează și operează portaluri de știri. Pârâta este Google Ireland Limited, companie a grupului Alphabet. Trimiterea preliminară provine de la Budapest Környéki Törvényszék, instanța care a adoptat decizia de sesizare la 10 martie 2025.
Disputa are la origine un material publicat în iulie 2023 pe site-ul maghiar balatonkornyeke.hu. Articolul relata că artistul Kozsó nu renunțase la ideea de a avea delfini într-un acvariu situat lângă Lacul Balaton. Un utilizator i-a cerut apoi chatbotului Google să rezume textul.
Conform rezumatului oficial al cererii adresate CJUE, răspunsul a inclus informații suplimentare și un text parțial identic cu materialul editorului. Așadar, litigiul privește afișarea și comunicarea conținutului în răspunsul chatbotului, nu simpla trimitere printr-un link către articolul original.
Ce trebuie să lămurească CJUE
Instanța europeană este chemată să interpreteze, între altele, norme din două acte europene: Directiva 2001/29 privind dreptul de autor în societatea informațională și Directiva 2019/790 privind dreptul de autor pe piața unică digitală.
- dacă răspunsul unui chatbot care conține fragmente parțial identice cu un material de presă reprezintă reproducere;
- dacă afișarea sa pentru utilizator poate fi considerată comunicare către public;
- în ce condiții utilizarea poate intra într-o excepție sau într-o formă de utilizare liberă;
- cum se aplică drepturile editorilor de publicații de presă în contextul răspunsurilor generate de un model lingvistic mare.
Directiva 2019/790 reglementează atât drepturile editorilor de presă, cât și excepțiile pentru extragerea de text și date. Pentru utilizările comerciale, titularii își pot rezerva în mod expres drepturile privind extragerea de text și date, în forma cerută de legislație. Întrebarea este cum se aplică aceste reguli unei situații în care un model AI este antrenat pe volume mari de conținut, iar chatbotul generează ulterior un răspuns care reflectă parțial un material protejat.
Calendarul procedurii
- Iulie 2023: publicarea articolului de pe balatonkornyeke.hu aflat la originea litigiului;
- 10 martie 2025: Budapest Környéki Törvényszék adoptă decizia de trimitere;
- 3 aprilie 2025: cererea de decizie preliminară este înregistrată la CJUE;
- 10 martie 2026: are loc audierea în Marea Cameră, în limba maghiară;
- 29 august 2026: dosarul C-250/25 figurează în continuare ca nesoluționat.
Fișa oficială InfoCuria identifică dosarul drept Like Company/Google Ireland și confirmă stadiul său procedural. Calendarul judiciar al Curții consemnează, de asemenea, audierea din 10 martie 2026.
AI Act nu decide litigiul, dar impune obligații pentru furnizori
Regulamentul european privind inteligența artificială, cunoscut drept AI Act, nu rezolvă direct întrebările adresate CJUE în dosarul C-250/25. El stabilește însă obligații pentru furnizorii de modele AI de uz general, relevante pentru conținutul folosit la antrenare.
Conform Regulamentului (UE) 2024/1689, acești furnizori trebuie să adopte o politică de respectare a dreptului de autor, inclusiv a rezervărilor de drepturi exprimate corespunzător de titulari. De asemenea, ei trebuie să publice un rezumat suficient de detaliat al conținutului utilizat pentru antrenarea modelului.
Aceste cerințe nu stabilesc însă, prin ele însele, dacă un anumit răspuns generat de un chatbot reprezintă reproducere sau comunicare către public. Aceasta este una dintre problemele pe care CJUE trebuie să le clarifice.
Trei direcții posibile și miza pentru presă
În funcție de interpretarea Curții, dezvoltatorii AI ar putea avea nevoie de licențe pentru folosirea conținutului protejat la antrenare și ar trebui să respecte opțiunile de excludere ale titularilor. O altă posibilitate ar fi ca antrenarea să nu intre în sfera dreptului de autor, ceea ce ar slăbi unul dintre principalele argumente juridice ale editorilor.
O a treia direcție ar fi concentrarea pe rezultatele generate: CJUE ar putea analiza când un răspuns al unui chatbot este suficient de apropiat de un articol protejat pentru a constitui o încălcare. Consecințele pentru licențierea conținutului, traficul către publicații și modelele comerciale ale editorilor rămân, în acest moment, scenarii posibile, nu efecte juridice deja stabilite.
Paul Nemitz, expert în digitalizare și profesor asociat la Colegiul Europei, a descris miza pentru mass-media independentă în termeni radicali: „Dacă instanța este de acord cu argumentele Google, chiar și parțial, presa privată și publicațiile private din Europa sunt moarte. Doar presa de stat va supraviețui”. Declarația este evaluarea sa asupra impactului economic posibil al cauzei, nu o concluzie a CJUE.
Hotărârea finală nu era publicată la 29 august 2026. Dosarul C-250/25 rămâne astfel o cauză importantă pentru definirea graniței dintre drepturile editorilor de presă și răspunsurile produse de sistemele AI generative.
